Potop

Potop e inauntru, potop e si-afara…

Cu ochii pironiti pe fereastra astept,

dar degeaba, nimic nu pare s-apara.

Pustiul geros se-ntinde alb si inert.

*

Potop e inauntru, de ferestre inchis,

in mana ce locul nu-si mai gaseste.

Ochiul ce inca mai scapara stins,

nimic nu-i afara si totusi, priveste.

*

Potop e afara si geru’-i cainos…

Visez ca-s acolo intinsa-n zapada,

cu buza  muscata pana la os,

astept ca stelele pe mine sa cada!

27 ianuarie 2012

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu